Cele mai ciudate 50 de legi din lume

1. In Elvetia este ilegal sa trantesti portiera oricarei masini.

2. In anul 1979, regimul politic din Irak a interzis filmele cu arte martiale.

3. In Danemarca legea permite detinutilor sa evadeze din inchisori.

4. In Myanmar este ilegal sa accesezi Internetul. Oricine o face ajunge sa stea ani buni dupa gratii.

5. Pe timpul desfasurarii Primului Razboi Mondial, barbatii care erau dovediti homosexuali, erau executati pe loc, fara niciun proces.

6. In Singapore este contrar legilor acestei tari sa mesteci banala guma de mestecat.

7. Datorita faptului ca celebrul personaj de desene animate Donald Duck nu purta pantaloni lungi, filmele de desene animate care-l aveau drept erou principal au fost interzise de lege in Finlanda.

8. In anul 1935, guvernul Romaniei din acele timpuri a introdus o lege prin care personajul de desene animate, Mickey Mouse a fost interzis pe motiv ca era atat de urat desenat incat speria copiii mici.

9. In urma cu peste 2000 de ani, Cezar a interzis accesul carelor in Roma, pe motiv ca incurcau si aglomerau circulatia cetatenilor romani.

10. In Marea Britanie, legea permite oricarei femei gravide sa urineze oriunde doreste, inclusiv in cascheta unui politist, fara sa poate fi trasa la raspundere.

11. In Anglia oricine lipeste gresit o marca postala care o reprezinta pe regina, poate fi acuzat de tradare de tara.

12. In statul american Florida, este interzis orice act sexual cu un porc spinos.

13. In Texas, porcii care fac sex in apropierea oricarui aeroport, incalca o lege inca in vigoare care-i incrimineaza direct pentru astfel de fapte.

14. In orasul Alexandria din statul american Minneapolis, exista o hotarare legala care-i interzice oricarui barbat caruia-i miroase gura a peste, sa aiba vreun contact sexual cu o femeie.

15. In statul Carolina de Nord, este interzis de lege sa injuri in prezenta… mortilor.

16. Legile statului Ohio pedepsesc cu inchisoarea pe oricine incearca sa imbete un peste.

17. In statul Florida, daca o femeie nemaritata sare cu parasuta in zilele de Sambata, acesta ajunge invariabil la inchisoare.

18. Tot in orasul Alexandria din statul Minneapolis, daca rasuflarea unui barbat miroase a usturoi sau ceapa, acestuia-i este interzis de lege sa aiba orice fel de contact sexual cu sotia sa.

19. In capitala statului El Salvador, orasul San Salvador, exista o lege care condamna la moarte prin impuscare in fata unui pluton de executie, orice sofer prins baut in interiorul capitalei. Anul trecut 32 de soferi ghinionisti au fost executati in acest mod.

20. In orasul englez York exista inca in vigoare o lege datand din Evul Mediu, care-i permite oricarui cetatean al orasului sa ucida orice scotian intalnit in York. Evident, doar daca scotianul vizat poarta asupra sa un arc si o tolba cu sageti.

21. In Anglia anului 1837, daca un barbat saruta o femeie fara voia ei, exista o lege care-i permitea femeii sarutate fortat, sa-l muste de nas cat se poate de tare pe barbatul vinovat.

22. In statul american Vermont, pentru orice femeie care vrea sa poarte o proteza dentara, este nevoie de acordul scris si semnat al sotului acesteia.

23. Daca ajungi cumva in orasul Logan County, sa nu saruti niciodata o femeie care doarme, indiferent daca iti este sotie sau prietena. Legile acestui oras pedepsesc acest gest cu inchisoarea.

24. In Paraguay duelul este permis de lege, atata timp cat cei doi participanti la duel fac dovada ca doneaza sange spitalelor.

25. Hipnoza este o practica interzisa in scolile publice din orasul american San Diego.

26. In timpul regimului politic taliban din Afganistan, clericii musulmani au adoptat o lege care le interzice femeilor sa poarte sosete de culoare alba, pe motiv ca astfel barbatii se excita sexual in preajma lor.

27. In statul american Iowa, daca un barbat saruta o femeie mai mult de 5 minute neintrerupte, fapta se considera infractiune, iar barbatul patimas risca inchisoarea.

28. Acum circa 300 de ani, orice cetatean japonez care incerca sa paraseasca Imperiul Soarelui Rasare, era condamnat pe loc la decapitare pentru tradare de tara.

29. In orasul Eureka din starul american Nevada, legea interzice ca un barbat cu mustata sa sarute o femeie.

30. In Bangladesh, chiulitul de la scoala este interzis de lege. Orice elev prins in afara orelor de curs, ajunge la inchisoare.

31. Orasul St. Louis din Missouri are in vigoare o lege conform careia este interzis ca un barbat sa salveze o femeie aflata in pericol, daca aceasta este imbracata in pijamale.

32. Pe teritoriul Frantei este ilegal sa dai numele de Napoleon unui porc.

33. In orasul Baltimore din Maryland, este ilegal sa intri cu un leu intr-o sala de cinema.

34. Este contrar legii pentru orice cetatean britanic sa moara in interiorul Palatului Parlamentului din Londra.

35. Daca ajungeti in orasul Miami din Florida, retineti ca este interzis de lege sa imitati orice fel de sunete emise de animale.

36. In Bahrein este interzis de lege ca un barbat ginecolog sa examineze direct organele genitale ale unei femei. Putinii barbati medici ginecologi din acesta tara musulmana, se folosesc in acest scop de o oglinda pozitionata astfel incat sa le ofere imaginile de care au nevoie atunci cand stabilesc un diagnostic pe cale vizuala.

37. In statul american Oklahoma, orice persoana care se stramba in mod voit la un caine, ajunge la inchisoare sub invinuirea de agresiune asupra celui mai bun prieten al omului.

38. In Liban, barbatilor le este permis sa intretina acte sexuale cu animalele de sex feminin. Daca in schimb, un barbat este surprins in timpul unui act sexual cu un animal de sex masculin, este pedepsit cu moartea fara niciun fel de proces.

39. Singura tara din lume care nu a cenzurat niciun film porno este Belgia.

40. In orasul italian Milano exista o lege locala care-i obliga pe cetateni sa zambeasca tot timpul, cu exceptia situatiilor cand merg la spital sau la inmormantari.

41. In statul american Washington, daca un cetatean se lauda in public ca are parinti bogati si influenti, persoana in cauza ajunge la inchisoare.

42. Exista o lege in orasul Oxford din statul Ohio, care interzice oricarei femei sa se dezbrace in fata unei fotografii care reprezinta un barbat.

43. Legile orasului Willowdale din statul Oregon interzic oricarui barbat care face dragoste cu o femeie, sa injure sau sa blesteme pe durata intregului act sexual.

44. In timpul oricarui act sexual petrecut in orasul Conorsville din Wisconsin, este interzis de lege ca un barbat sa traga cu o arma de foc in momentul in care partenera sa se apropie de orgasm.

45. Orice femeie aflata pe teritoriul orasului Tremorton din statul Utah va ajunge la inchisoare daca face dragoste cu un barbat in interiorul unei ambulante.

46. In Indonezia, legea pedepseste masturbarea efectuata fie de barbati sau femei, cu moartea prin decapitare.

47. Pana in prezent, 24 de state americane dau castig de cauza divortului intentat de orice femeie care pretinde ca sotul sau este impotent.

48. Daca ajungeti cumva in statul american Kentucky, sa nu transportati niciodata cornete de inghetata in propriile buzunare. Exista o lege in vigoare conform careia puteti ajunge la inchisoare pentru aceasta fapta.

49. Daca cumva transportati o bomba nucleara in orasul Chico din California, sunteti pasibili de o amenda de 500 $, pentru transport de material radioactiv pe teritoriul orasului.

50. In Danemarca exista o lege care-i obliga pe toti posesorii de automobile sa se uite sub propriile masini in cautarea unor eventuali copii ascunsi acolo, inainte de a urca la volan si a demara.

 Articol preluat de pe www.descopera.ro

Președintele dăunează grav spiritualități

A fost odată ca-n povești, a fost o singură dată, un băiețaș ce stătea la geam și o privea pe vecinuța de la bloc ce se juca în fața blocului. Timpul a trecut și acel băiețaș a rămas cu probleme la privire din cauza rozului prea țipător a materialului purtat de vecinuța sa.

În urma circumstanțelor adverse din viață acel puștan cu privirea defectă trecând de la cârma de lemn la cârma politică crede că întreagai carieră e încununată doar de glorii. Prin legile promulgate, grupuri de interese, nepotisme, ficeisme, apărarea vecinuței de la turism, propulsarea cățeilor, atacurile în urma unor situații inexistente și mai ales prin râsui caracteristic crede că poate să conducă un popor.

Mă întreb undei acel om ce venea cu putere pentru a distruge corupția? Undei împlinirea acelui slogan ”Să trăiți bine”? Undei transparența politică? …mhmh nu cred că mai are rost să vorbim despre ceea ce era înainte deoarece acel înainte s-a pierdut demult sau mai bine spus acel demult era pur verbal, acel demult nu a existat niciodată cu adevărat.

                   Ceea ce a existat cu adevărat în inima dânsului este aceea afirmație prin care caracteriza peste 4 milioane de români ca și homosexuali, acele nopți petrecute pe la ”Golden Șpriț” și drumul pe șapte cărări pe care îl parcugea spre casă dar … la volanul mașini; ce să facem cică el are voie.

                    Trăiesc în România și asta îmi preocupă tot timpul (a la Mircea Badea) de aceea zilele astea am mai citit o gogomânie ”a iubitului nostru mister president”. Cică legalizarea prostituției și a drogurilor. Mă întreb cine conduce România: mister? Sau seniorita ETA, EBA?, spuneți cum vreți. Nu de alta dar în urmă cu ceva timp mezina era criticată de presă din cauza faptului ca a afirmat ca va susține legalizarea drogurilor ușoare ceea ce mai târziu mister, tatăl său, propune prin comisia nu știu cui cu propuneri luate de nu știu unde.

                      Mă întreb ce model este un președinte cu păhărelul în mână, pucinică alcolemie la volănel, cu motto-uri de genul ”hai sa mai băgăm și ceva droguri pentru tineri din ziua de azi”, ca na cu moralitatea stăm bine la noi în țară, ”hai să mai băgăm și ceva boli TS în ei”. ”Să-i mai trimitemi pe oameni pe la bordelică”, ”să mai înmulțim scandalurile în familii”, să avem un avantaj destul de mare față de țara ocupantă a locului 2 în Europa cu privire la numărul de avorturi, măcar să fim și noi pe locul întâi la ceva în Europa dacă la altceva nu putem. Și acuma că aveți invitație din partea misterului la domnul bordelică ”să mai băgăm ceva divorțuri”, să le dăm de lucru și la judecători că na oricum sunt în criză ca nu au cazuri pe care să le rezolve.

                     Acestai președintele pe care îl doresc bisericile protestante și neoprotestante din România? Acestai președintele ideal pentru a crește moralitatea, spiritualitatea în ”iubita noastră țară”? sau mai degrabă aceastai persoana care distruge orice rămășiță a unei ”țărâni răsăriteane”, persoana care învie ceea ce bisericile de-alungul secolelor s-au luptat să distrugă.

                     Prin acest articol mă alătur și eu celor care sau declarat total împotriva raportului Comisiei prezidențiale, raport susținut și de președintele României, deci prin urmare mă declar total împotriva propunerilor domnului … (continuați voi treapta rămasă).

Politica, un vehicul de propagare a ideilor religioase (2/2)

Reforma lui Jean Calvin

Jean Calvin s-a născut la 10 ianuarie 1509. El a fost fiul secretarului de la episcopia din Noyon[1]. În perioada primelor zile în această lume a lui Calvin, pe plan politic și spiritual s-au întâmplat mari evenimente, precum: în Anglia Henry al-VIII-lea preia tronul iar pe scaunul papal domnește Iulius al-II-lea, cunoscut ca și ,,papă războinic”[2].

Din cauza regelui Franței Francisc I, care a pornit o persecuție împotriva ,,ereticilor”, Calvin a fost nevoit să părăsească această țară și s-a stabilit în orașul Geneva[3] unde a lucrat alături de pastorul Guillaume Farel[4]. Cu ajutorul celor doi, Calvin și Farel, orașul Geneva a ajuns un oraș cu un mod de conducere ,,teocratic” și orice erezie cu privire la doctrina biblică sau încălcarea poruncilor biblice erau aspru pedepsite. În perioada anilor 1542-1546 la Geneva au avut loc 58 de execuții prin spânzurare și 76 prin arderi pe rug[5].

Calvin afirma despre Dumnezeu căci este Legislator și Rege iar legile Lui nu trebuiesc limitate doar la adunare ci și dincolo de granițele ei[6].

El susținea că problemele spirituale ale Bisericii nu trebuiesc judecate de conducerea orașului ci că Biserica trebuie să fie independentă de stat. El era de părerea că și conducerea civilă este o instituție divină, iar Biserica și Statul trebuie să colaboreze, fiecare ,,respectându-și domenile de activitate”[7].

Calvin i-a sfătuit pe magistrați să fie ,,părinții grijulii” ai Reformei deoarece ei trebuie să se ocupe și de ,,uniformitatea religioasă”, nu numai de ordinea publică[8].

- Reformatorul Jean Calvin -

 

 

 

- Reformatorul George Fox -

 

Concluzie

 

În concepția celor doi mari reformatori statul a avut un rol foarte foarte important. Chiar dacă ei susțineau politica ca o instituție divină nu putem afirma că reforma a fost un ordin politic. Ceea ce ei au făcut a fost doar că s-au folosit de susținerea politică pentru a-și duce la îndeplinire planul. Politica a fost cel mai mare factor utilizator pentru înaintarea reformei în Germania și în Elveția. La fel a fost și cu reformatorul George Fox în Anglia.

Reforma a fost o lucrare pornită de la Dumnezeu iar politica a fost factorul, vehiculul, care a ajutat la împlinirea acestei lucrări.

 

 

---

[1] Ioan Rămureanu, Milan Șesan, Teodor Bodogae, op. cit., pg. 216.

[2] Timothy George, op. cit., pg 193.

[3] Ludwig Hertling S. J., Istoria Bisericii, Editura Ars Longa, Iași, 1998, pg. 351.

[4] Ioan Rămureanu, Milan Șesan, Teodor Bodogae, op. cit., pg. 217.

[5] Ibidem, pg. 218.

[6] Timothy George, op. cit., pg 286.

[7] A.M. Renwick, A.M. Harman, Povestea Bisericii, Editura Discipolul, Cluj-Napoca, 2005, pg. 106.

[8] Timothy George, op. cit., pg 287.

Politica, un vehicul de propagare a ideilor religioase (1/2)

Reforma lui Martin Luther

 

Martin Luther s-a născut la data de 10 noiembrie 1483 în casa lui Hans Luder[1]. Tatăl său a dorit ca Luther să devină jurist[2], ceea ce nu s-a întâmplat.

George Williams îi denumește pe reformatori cu apelativul de reformatori magisteriali[3]. Argumentația lui George se bazează pe faptul că  toți reformatorii se bazau și erau ajutați de puterea magistraturii, fie de prinți, fie de conducători ai orașului și chiar de monarhi[4].

Roma vedea în mișcarea de reformă a lui Luther, chiar dacă ea era la început, o ,,afacere mai mult politico-socială”[5]. Dușmanii lui Luther văzând că acesta crește în popularitate au făcut un plan de a-l ucide. Acest plan nu a fost dus la îndeplinire deoarece Frederic Înțeleptul, principe de Saxonia, îl răpește pe Luther și îl ține sub protectoratul său la cetatea din Wartburg[6].

Opinia lui Luther cu privire la implicațiile politicului în viața sa nu au fost cunoscute decât după câțiva ani de la atingerea popularități în rândul maselor de oameni[7]. El a afirmat despre cei care conduc cetăți, state, țări că ei sunt ,,sabia lui Dumnezeu”[8] iar despre stat a afirmat că el este ,,mâna stângă a lui Dumnezeu”[9]. Statul și Biserica, ,,împărăția mâinii stângi și împărăția mâinii drepte” chiar dacă coexistă ele nu trebuiesc favorizate una față de alta[10].  

Mulți preoți, care declaraseră fidelitate lui Luther, și adepți de ai lui Luther au participat la răscoala țărănească din 1525. Luther a declarat că este împotriva acestei revolte iar despre cei care au murit apărând statul a declarat că au murit ca ,,martiri în ochii lui Dumnezeu” iar cei care au murit luptând de partea țăranilor  au fost ,,destinați iadului”[11].

În urma convocării, de către împăratul german, a Dietei de la Speyer din anul 1529 se hotărăște interzicerea propagării luteranismului în alte state, decât în cele în care există[12].

În urma separării Bisericilor Luterane de Biserica Romei cel care era ,,cap” al unei Biserici Luterane era domnitoriul teritoriului. El se ocupa de protecția cât și de regulile după care aceasta funcționa[13].

Dorința catolică pentru răzbunare împotriva luteranilor s-a aprins încât au dorit exterminarea acestora. La auzirea acestor dorințe ale catolicismului pe planul politic german se formează Liga protestantă. Această Ligă avea ca scop apărarea prin război a luteranismului[14].

În anul 1543 printr-o scrisoare scrisă consiliului orașului Cruezburg[15], consiliu care dorea să excomunice un pastor, Luther mustră dorința acestora și le-a spus să se ocupe de slujba lor, nu de slujba spirituală, deoarece nu ei au instituit această slujbă ci Dumnezeu și că ei ,,nu au nici un drept asupra acestora așa cum diavolul nu are nici un drept asupra Împărăției Cerurilor”[16].

[1] Mirela DeLong, Martin Luther-scrieri, Vol. 1., Editura Logos, Cluj-Napoca, 2003, pg 12.

[2] Ellen G. White, Tragedia Veacurilor, Editura Viață și Sănătate, București, 1997, pg 120.

[3] Timothy George, Teologia Reformatorilor, Editura Institutului Biblic Emanuel, Oradea, 1990, pg. 116.

[4] Idem.

[5] Ioan Rămureanu, Milan Șesan, Teodor Bodogae, Istoria Bisericească Universală, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993, pg. 210.

[6] Trandafir Șandru, Biserica Creștină, Evoluție și spiritualitate, Editura Institutului Teologic Penticostal, București, 1995, pg. 161.

[7] Keith Randell, Luther și Reforma în Germania 1517-1555, Editura Bic All, 2002, pg. 66.

[8] Jim Cromarty, Cetate Tare este Dumnezeul Nostru, Editura Făclia, Oradea, 2002.

[9] Timothy George, op. cit., pg. 119.

[10] Idem.

[11] Jim Cromarty, op. cit., pg 230.

[12] Trandafir Șandru, op. cit.,. 164.

[13] Keith Randell, op. cit., pg 71.

[14] Trandafir Șandru, op. cit., pg 164.

[15] Timothy George, op. cit., pg 120.

[16] T. G. Tappert, editor, The Book of Concord, Fortress Press, Philadelphia, 1949, pg 343.

---

Cinci argumente de bază împotriva unui stat palestinian (3/3)

5. Argumentul democratic

 

            Aderarea doctrinară la principile democratice de auto-determinare va încuraja orice grup etnic pentru a căuta independența statului. Aceste principi democratice va înzestra orice grup etnic cu dreptul de a alege o formă de guvernare tiranică, fascistă, comunistă sau islamică.

            Hamas, o grupare teroristă islamică ce s-a dedicat pentru a distruge Israelul, a ieșit câștigătoare în alegerile democratice din 2006. Lincoln l-a copiat pe Jefferson atunci când a spus „Nici un om nu are dreptul de a face ce e rău”. Cugetând la Declarația de Independență a Americii care spune că „noi ținem aceste adevăruri pentru a fi de sine evidente, că bărbați sunt cu toți egali, că ei sunt înzestrați de al lor Creator cu drepturi inalienabile, printre care sunt viața, libertarea și căutarea fericirii”.

            Fundamentele acestor cuvinte este concepția biblică a creări omului ca asemănare a lui Dumnezeu. Această declarație portretizează omul ca ființă rațională ce posedă liberul arbitru și cu capacitatea de a deosebi binele de rău. Fără o așa concepție despre natura umană, semnatarii Declarației nu au avut nici o rațiune sau vreun sentiment de răzvrătire împotriva Britaniei, a căror legi coloniale violau „Legile naturii și Natura lui Dumnezeu”.

            Această doctrină a „Legii supreme” din Declarație furnizează un set de standarde prin care să determine națiunile să acorde dreptul de auto-determinare prin care orice grup etnic să se justifice. El nu este justificat printre oamenii cufundați în ignoranță sau cei care sunt obișnuiți cu violența și robia. În clasica carte, Representative Goverment, John Stuart Mill a spus că unii oameni pot să ducă lipsă de moderație încât reprezentantul guvernului să remarce la ei că „pasiunea lor ar putea fi prea violentă, sau mândria personală să fie exigentă, să anticipeze conflictul privat și să se lase conduși de legile răzbunării la presupusele sau realele nedreptății”.

            Palestinienii au lucrat de fiecare dată cu mântuiala cu privire la șansa lor de auto-guvernare alegând gruparea Fatah sau gruparea teroristă Hamas ca și lideri ai acestei țări.

                                                                                                                      – Teroriști Hamas –

            Ei și-au educat copii pentru a face atentate sinucigașe cu bombă, obiectivul acestora nefiind suveranitatea statală ci distrugerea Israelului. Principile democratice de auto-determinare nu sunt absolute; ele sunt limitate de considerentele raționale și etice. Ar fi într-adevăr absurd, o acțiune penală, pentru a stabili un stat palestinian chiar în prag-ul Israelului.

 

Concluzie

 

            Deoarece ar fi o nebunie și ceva distructiv pentru a înființa un stat palestinian în Iudeea și Samaria, mulți observatori au anunțat că cea mai bună locație a acestui stat ar fi Iordania, a cărei populație este în proporție de 60% palestiniană. Am prezentat un plan de soluții bazat pe etapele problemei în cartea mea A Jewish Philosophy of History (Paul Eidelberg).

            Aici întreb: ce a împiedicat Statele Unite și Israel să pună în aplicare o strategie pentru a stopa conflictul dintre Israel și palestinieni? Poate fi, mai mult decât orice altceva, o lipsă de integritate intelectuală și curaj moral – o condiție preliminară a conducătorilor statului? … . Abandonând principiile lui Jefferson și ale lui Lincoln, au fost purtați de vânt fără a condamna convingerile și scopul acestor convingeri. În același timp, conducători de elită ai Israelului, au abandonat Cartea care a inspirat civilizațiile occidentale și se comportă ca niște culegători de hamei. S-a înnămolit într-o politică liliputană (o politică minusculă) și au permis barbarilor de a abuza de pe Ierusalim și a lăsa omenirea într-o nouă eră întunecată.

            Atât Israel cât și America au nevoie de o mare doză de adevăr și de curaj.

Cinci argumente de bază împotriva unui stat palestinian (2/3)

3. Argumentul politic

 

          În acord cu General Major Giora Eiland, președintele Consiliului de Securitate al Națiuni Israel „…palestinienii nu își doresc cu adevărat soluția convențională a două state. Lumea arabă, în special Iordania și Egipt, nu va susține pe amandouă (Jerusalem Post, 23 septembrie 2008).

          Dr. Yuval Steinitz, ministrul Afacerilor Externe și președintele comitetului de apărare, a afirmat că soluția a două state ar trebui să moară. „Un stat palestinian în Iudeea și Samaria”, spune el „va produce moartea Israelului … așa că statul palestinian ar deveni imediat un avanpost pentru Iran” (Jerusalem Post 14 septembrie 2008).

          Sprijinitorii unui stat palestinian trăiesc într-o lume imaginară sau într-o lipsă de curaj intelectual de a confirma faptul că palestinienii ar comite anihilarea Israelului. Această generația de copii ai arabilor sunt educați să urască pe evrei și a se întrece în atentate sinucigașe cu bombe. Daniel Pips a spus că ar trebui să treacă două generație până când s-ar putea șterge atâta îndoctrinare (Aceasta ar cere, printre alte cerințe, să se schimbe învățătura de bază a Coranului. Musulmani vor trebui să renunțe la etosul pentru Jihad. Nici un oficial american sau israelian nu are curajul să vorbească despre acest aspect religios-cultural).

                  

           

4. Argumentul strategic

 

          În 29 decembrie 2002 cargobotul Karin-A a plecat din Iran pe ruta care duce la canalul Suez. Acesta a fost verificat de un comandou israelian, fără opoziția celor patru membri ai echipajului, care erau membri al forței navale palestiniene. Când comandoul a examinat încărcătura vasului ei au descoperit lansatoare de rachete și rachete, arme de atac, arme automate, snipere, grenade de mână, și alte sute de mii de muniții, arme destule pentru a răsturna balanța împotriva Israelului. Destinația pentru Karin-A era Gaza. În concordanță cu avertizarea lui Dr. Steinitz, transportul iranian de arme semnifică faptul că Iran vede Palestina ca un câmp de luptă în acești 30 de ani de luptă împotriva Israelului (vezi Ronen Bergman, The Secret War with Iran, 2008, pg. 270 ).

          Chiar dacă ar fi fost de acord că un stat palestinian ar trebui să fie demilitarizat, numai proștii cred că ar arabi ar respecta un astfel de acord, chiar dacă ei au aderat la pactul Oslo de limitare a armelor.

          Aproximativ 80% din populația Israelului sunt concentrați pe câmpia de pe lângă coastă. Controlul arabilor asupra Iudeii și a dealurilor din Samariei ar expune pe locuitorii de pe coastă la un atac cu rachete. Preocupați cu un astfel de atac, Israel nu ar mai putea servi în mod eficient ca aliat strategic al Americii în Orientul Mijlociu. Ei nu ar mai putea oferi SUA secrete și asistență technologică a căror valoare depășește cu mult valoarea ajutorului militar oferit de SUA. Și nu am menționat multimilionarii evrei care activează pe piața economică SUA.

          Trebuie să ne gândim și asupra faptului că conducerea statului ar recompensa pe palestienini ce ar promova o mișcare iredentistă (mişcare politică de eliberare naţională a unor teritorii aflate sub ocupaţie străină) sau un război civil sau acte teroriste în întreaga lume.

 

          Argumentul democratic şi concluzia vor apărea într-un articol viitor.

Cinci argumente de bază împotriva unui stat palestinian (1/3)

Autor: Profesor Paul Eidelberg

Traducere: Nicu Creţu

 

Contrar guvernelor SUA și Israel, numeroși experți din cele două state resping ideea a ,,două state” ca soluţionare a conflictului Israelo-Palestinian. În cele ce urmează doresc să menționez cinci argumente decisive, pe care aceşti experţi le aduc, împotriva unui stat palestinian: economic, demografic, politic, strategic și democratic. Let’s begin.

 

1. Argumentul ecnonomic

         

          Un studiu RAND indică faptul că un stat palestinian nu poate fi viabil din punct de vedere economic. Înființarea unui nou stat ar cere 33 mld. de dolari pentru primi 10 ani de existență; acest studiu a fost realizat înainte de a se ivi criza economică în SUA și în întreaga lume.

          Pe lângă aceasta, limitarea a mai mult de două milioane de arabi în doar 3717 km²  în așa numitul West Bank și înghesuirea a altui milion în doar 225,6 km² în Gaza sunt cauze care conduc la stagnare economică și nemulțumire în rândul acestor arabi. Proiectul statului va fi un „cazan de ură” împotriva Israelui, cazan umplut de diferiții lideri ai unor grupări din clanurile arabe sau criminali care patrulează sub drapelul lui Allah.

          Mai mult, a despăgubi peste 300.000 de evrei expulzați din West Bank – sau jumătate dintre ei – va falimenta guvernul israelian; fără a menționa traumele şi disensiunile determinate de aceasta în rândul populației.

 

2. Argumentul demografic

 

          Soluția a ,,două state” susţine faptul că numărul arabilor aflați între Iordan și Marea Mediterană va depăși în curând numărul evreilor și asta ar face să fie necesară înfiinţarea unui stat palestinian.

          Guvernul Şaron, fără o dezbatere publică, a folosit această controversă demografică pentru a susţine perfid decizia politicii laburiste de evacuarea a Gazei în 2005. Guvernul Olmert-Livni susţine aceiași politică care presupune retragerea din Iudeea, Samaria şi Ierusalimul de Est, inclusiv.

          Cu toate acestea, un studiu pe teren efectuat de American-Israel Demographic Research Group (www.aidrg.com) a evidențiat faptul că, în 2005, Israelul nu ar fi trebuit să se retragă din Iudeea și Samaria pentru a se asigura din punct de vedere demografic. Studiul arată că Biroul Central de Statistică al Autorităţii Palestiniene a exagerat cu aproape 50% numărul populaţiei arabe prezente în Iudeea, Samaria și Gaza. Nu sunt 3,8 milioane de palestinieni ci doar 2,4 milioane. Persoanele înregistrare ca evrei în Israel reprezintă aproape 80% din populația Israelului. Acestea formează o majoritate de 59% în Gaza, Samaria și Iudeea și o majoritate solidă de 67% în Iudeea și Samaria, fără Gaza.

          Cercetători americani și evrei au constatat că rata fertilității în cazul evreilor este în creștere, în timp ce rata fertilității în cazul arabilor este în scădere. Cu toate că nu există nici o presiune demografică pentru ca să fie nevoiți să cedeze Iudeea și Samaria teroriștilor palestinieni, guvernul Israelian ar  trebui  să  încurajeze  realizarea  unei  strategii  privitoare la anexarea Iudeii și a Samariei.