Istoria Viitorului. Globalizarea din perspectiva eshatologiei. Grupări nonguvernamentale cu rol de conducere global … Clubul de la Roma (33/50)

3.3.5. Clubul de la Roma

 

Acest grup denumit în literatura consipraționistă ca Clubul de la Roma a fost „înființat în anul 1968 de către Aurelio Peccei, fost președinte al companiei Fiat, împreună cu un grup de industriași și oameni de știință specializați în științele sociale”[1].

Scopul acestei societăți, susține John Michael Greer un mare arhidruit al Ordinului Antic al Druizilor din America (AODA) și deținător al gradului 32 în francmasonerie, este acela de a rezolva „crizele din societatea industrializată provenite din încercarea de a susține o creștere materială la infinit pe o planetă finită”[2].

Cu alte cuvinte acest grup avea scopul de a rezolva problemele legate de industria națională și chiar internațională. Cercetările pe care acest grup le-a intreprins cu privire la viitorul industriei și odată cu industria și al economiei au dus la acuzarea lor că urmăresc regionalizarea și unificarea întregii lumi[3].

La 17 septembrie 1973 acest grup a emis un proiect cu numele Regionalized and Adaptive Model of the Global World System în care prezenta planul lor pentru a împărți țările lumii  în  zece  regiuni socio-economice care mai apoi să fie conduse de către un singur guvern global. Regiunile socio-economice pe care ei le-au planificat sunt următoarele:[4]

1. SUA, Canada și Mexic;
2. Uniunea Europeană (UE);
3. Japonia;
4. Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Israel și Insulele Pacificului;
5. Europa de Răsărit;
6. America Latină, Centrală și de Sud;
7. Africa de Nord și Orientul Mijlociu;
8. Africa Centrală;
9. Asia de Sud și de Sud-Est;
10. Asia Centrală.

Nouăsprezece ani mai târziu, la data de 17 decembrie 1992, prima regiune socio-economică a luat ființă prin acordul dintre președintele USA, președintele Mexicului și reprezentantul Canadei care au semnat tratatul de colaborare NAFTA (North American Free Trade Area – Acordul Nord American de comerț liber).

A doua regiune socio-economică, UE, din 1 ianuarie 2007, odată cu intrarea României și Bulgariei, a ajuns la 27 de state componente. A treia regiune este deja formată. Oare cât va mai dura ca toate celelalte regiuni să fie complete nu știu dar știu că Biblia are ceva de spus cu privire la aceste zece regiuni.

Apostolul Ioan în Apocalipsa 13 descrie o revelație pe care o avea și în care se făcea că stătea pe malul mări iar din mare a ieșit o fiară cu zece coarne și șapte capete. În Apocalipsa 17:12 el spune că acele zece coarne sunt zece împărății care vor fi pe pământ în zilele de pe urmă iar aceste împărății vor fi conduse de Antichrist.

Planul făcut de Clubul de la Roma și împlinirea profeției lui Ioan prin acest plan îmi dă dreptul să cred că rolul pe care această grupare îl are în politica globală este foarte mare și că acest plan al lor se va împlini in totalitate.


[1] John Michael Greer, op. cit., pg. 108.

[2] Idem.

[3] Gary H. Kah, En Route to Global Occupation, Louisiana: Houtington House Publishers, s.a., pg. 40.

[4] *** http://www.thespringharvest.com/patienceprence/id30.html

Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s